Navigare principală

Boală articulară virală

Conținutul

Este o hepatită infecţioasă, transmisă pe cale fecal-orală, prin alimente, apa contaminată, mâini murdare sau obiecte contaminate.

Poliartrita

Sursa de infecţie este omul, iar infecţiile subclinice favorizează răspândirea. Faptul că virusul este destul de rezistent în mediul extern măreşte şansa transmiterii.

atrăgând dureri sub genunchi

Perioada de incubaţie este de aproximativ 2 - 6 săptămâni, în medie 28 de zile. Simptomele hepatitei cauzate de VHA sunt foarte similare cu cele produse de virusul hepatic B.

tratamentul alimentar al bolilor coloanei vertebrale și articulațiilor semne ale artrozei umărului

Ele apar brusc şi se intensifică înainte de apariţia icterului. Manifestările clinice iniţiale primele două săptămâni includ: febră, astenia, mialgia, greaţă, inapetenta, durerea abdominală şi vărsături; ocazional pot fi prezente simptome care să sugereze o infecţie a tractului respirator superior.

Este mai frecventa la copii. La unele persoane apare o a doua eruptie, la cateva zile, de aceasta data pe piept, spate, fese, brate sau picioare. Eruptia poate da prurit mancarimein special pe talpi. Poate sa varieze in intensitate si, de obicei, trece in zile, insa poate reveni si disparea pe o durata de cateva saptamani. Pe masura ce trece, iritatia capata un aspect dantelat.

Hepatita acută cu virus A durează aproximativ 4 săptămâni şi majoritatea pacienţilor se recuperează complet în 4 săptămâni. Infecţia cu VHA nu se cronicizează, iar pacienţii nu prezintă vreun risc crescut pentru ciroza hepatică sau carcinom hepatocelular. Majoritatea pacienţilor sunt copii şi adulţi tineri.

boală articulară virală

La copii severitatea bolii este mai redusă decât la adulţi. Hepatita A are tendinţa să apară în epidemii acolo unde condiţiile de igienă sunt precare şi sursele de apă sunt contaminate. Incidenta bolii este invers proporţională cu gradul boală articulară virală dezvoltare socio-economic.

boală articulară virală artroza distructivă a tratamentului articulației șoldului

În ţările puternic dezvoltate infecţia apare mai târziu, în timp ce în ţările slab dezvoltate boala apare repede, în copilărie. Diagnostic de laborator Metode nespecifice, biochimice, care indică alterarea funcţiilor hepatice, prin: perturbări ale metabolismului pigmenţilor biliari pigmenţi biliari în urină, urobilinogen crescut, bilirubina în serul sanguin crescută.

Metodele specifice, urmăresc: evidenţierea virusului în faza acută a infecţiei în materiile fecale sau omogenate hepatice, prin tehnici de microscopie electronică, radioimunotestare, teste imunoenzimatice de tip EIA, detectarea ARN VHA prin PCR sau tehici de hibridizare moleculară, dar care, la fel ca şi izolarea virusului pe culturi de celule, nu sunt metode curente de diagnostic. Ei apar simultan cu semnele clinice şi dispar luni boală articulară virală târziu, indicând boala acută.

boala brută a articulațiilor alimentare durere în afara gleznei

Anticorpii IgG apar mai târziu şi persistă mulţi ani, fiind markerii stării boală articulară virală imunitate. Profilaxie Profilaxia constă în primul boală articulară virală în respectarea regulilor de igiena şi în asanarea focarelor prin măsuri de dezinfecţie stricte.

boală articulară virală

Clorinarea apei este foarte eficientă. Pentru prevenirea infecţiei, persoanele supuse unui risc ridicat sau cele care călătoresc în zone endemice se vaccinează cu un vaccin cu virus inactivat. Vaccinul cu virus inactivat administrat în primul an de viaţă dezvoltă imunitatea în decurs de o lună, ea persistând probabil toată viaţa.

Existenţa unui singur serotip VHA şi faptul că virusul este specific uman, sunt factori care favorizează succesul programelor de imunizare Analize recomandate.